Actualitatea cuvintelor Sfântului Ioan Iacob de la Neamț – Hozevitul despre Radio și modernitate

 

Nimic mai firesc, la prima vedere, să citim cuvintele acuzatoare la adresa radioului, telefonului, sau cinematografului, pe care Sfântul Ioan le așternea în scris acum trei generații. Un pustnic, ieroschimonah, retras la Locurile Sfinte, și încă într-o chilie din Valea aridă a Iordanului, tulburat de războaie mondiale și locale, de tehnica modernă ce perturba viața tradițională de chinovie ori sihăstrie, se ridică împotriva Radioului, invenția care se dezvolta exponențial în acea vreme.

Sfântul constata că progresul tehnologic a scurtat distanțele dintre țări și s-au apropiat urechile oamenilor prin telefoane și prin radio. Meșteșugurile noi au apropiat și au răsfățat astăzi trupurile, iar pe Dumnezeu l-au depărtat de inimi. A sporit mintea, dar s-a răcit inima. După ce a afectat ținuta exterioară, civilizația a ajuns să strice canoanele bisericești după care se desfășura în mod traditional viața oamenilor (”Turnul Babilonului din zilele noastre”). Oamenii moderni, absorbiți de contemporaneitatea lor, bagatelizează și se rușinează de cuvintele duhovnicești cuprinse în cărțile bisericești și mergând înainte cu progresul, nu mai valorizează pocăința, întoarcerea spre Dumnezeu (”Taina Pocăinții, înnoirea Sfântului Botez”).

Ca vârf de lance al modernismului, radioul a pătruns în lume și este adus în preajma și în interiorul mănăstirilor, purtat în inimă de credincioși. Neștiința, uitarea și nepăsarea, cei trei uriași care merg înaintea păcatului, nu-i sunt străini sfântului, care constată că, pe fondul împuținării îndrumătorilor duhovnicești, Radioul cântă, lumea joacă, / Tunul bubuie mereu / Și puțini mai pot pricepe / Tainele lui Dumnezeu (”Oglinda noastră cea de obște”), sau că în prag de război, veștile sunt cântate frumos la radio și politica vicleană le împodobește cu minciuni, dar o biată lume stă astăzi deasupra prafului de pușcă (”Întru cinstita pomenire a părintelui nostru Sava Duhovnicul”) și aduce în fața cititorului realitatea morții, pentr a-l trezi din deșertăciune și a-i feri de moarte mădularele închinate patimilor. Pentru creștinul nevoitor, ”În patria cerească” se scapă de răutățile lumii, între care și Radioul, care nu mai urlă.

Sfântul Ioan constată în scrierile sale în proză că uitarea meșteșugului copierii manuscriselor și distracțiile oferite de radio fac pe mulți, chiar și în mănăstiri, să uite de citit, iar cărțile ajung disprețuite și găzduiesc în piață, în chip de ambalaj, brânza și măslinele. Diavolul se teme de cărți ca unele ce pot trezi râvna, mai ales a tinerilor, de aceea lucrează neobosit ca alte preocupări să ocupe timpul acestora.

Muzica transmisă mereu la Radio anesteziază, umple de nesimțire pe ascultători: La Radio cântă marșuri / În piață la oraș / Ducând în nesimțire / Pe omul pătimaș / … Și cântecul de Radio / Pe om l-a fermecat / Și duhul nesimțirii îl tine încleștat (”Mizeria din lume și cheful celor cu radio”); aceștia pierd din vedere pe aproapele în suferință, trec pe lângă micile drame din vecinătate, ignoră marile tragedii istorice (pe atunci bolșevismul), poartă cântecele și programul de la radio în inimă chiar și la biserică, al cărei program și ritm îl părăsesc în timp pentru patimi acompaniate de radio sau ca să umple sălile de cinema.

Sfântul Ioan Botezătorul este chemat, în aceste condiții, să combată cu puterea cuvântului său această pervertire care a pătruns și în valea sa, odinioară loc de retragere, iar pe vremea Sfântului Ioan Iacob afectată de radio, comerț, zootehnie și sunet de motoare (”Astăzi – cugetare”, ”Moda lumii” și ”Semne de jale la Iordan pe vale”). Acesta constituie de fapt și rostul traducerilor sale selective, din greacă, a unor Sfinți Părinți considerați relevanți în modelarea conștiințelor monahale și mirenești la mijloc de veac XX: invocarea unor cuvinte mai puternice decât cele proprii în sprijinul nevoii de întoarcere la o viață duhovnicească autentică.

De la primele cuvinte din ”Hrana-i duhovnicească”, autorul acestor rânduri a fost cucerit de realismul sfântului, care a prevăzut cu trei generații înainte împuținarea îndrumătorilor de suflete, nevoia redescoperirii operelor filocalice și aplicarea învățăturilor acestora în viața de zi cu zi, vizând o deșteptare duhovnicească, precum și greutatea de a concura seducția modernismului în societate, la biserică, scaunul de spovedanie ori catedră.

Calea sfântului, dreaptă și anevoioasă, este aceea a ascezei, opusă iubirii de sine și tentațiilor de tot felul, a renunțării, retragerii, folosirii charismei personale pentru a da putere cuvântului și a întoarce suflete către Dumnezeu și viața veșnică. Împotriva gălăgiei, falsului și surogatului, sfântul oferă cuvânt autentic, plin de har, îmbrăct în haina plăcută a versului. Concurând cu televizorul, calculatorul, tableta, mobilul, MP3 Playerul și nelipsitele căști inserate în ureche, preotul și profesorul sunt chemați pe de o parte a osteni cât mai mult pentru pregătirea temelor pe care le prezintă, rafinând metoda și dând cât mai multă culoare, strălucire și dinamism activității sale, iar pe de altă parte să fie autentic implicați în interacțiunea cu enoriașii, respectiv elevii, chiar dacă aceștia din urmă, după cuvântul Apostolului Pavel, nu pot prin definiție să țină pasul cu oferta educațională și de suflet a îndrumătorilor lor.

publicat sub titlul: La 100 de ani de la nașterea Sfântului Ioan Iacob. Idei actuale din lirica Sfântului, în ”Întru lumina lui Veniamin Costachi”, revistă de Teologie și cultură a Seminarului Teologic Ortodox ”Veniamin Costachi”, an 2013, nr. 10-11 (iunie-decembrie), pp. 35-36

Anunțuri

Despre Pr. George Ovidiu Chirița

Om, bărbat, creștin, soț, tată, preot și român
Acest articol a fost publicat în Patrologie și etichetat , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s