Rugăciune de binecuvântare a ramurilor la Cinzecime

Faptul că unele parohii au hramul Pogorârea Sf. Duh și împart ramuri din ajun, sau că la oraș, oamenii, mai ales tinerii, vin dimineața cu copiii la biserică și apoi pleacă (mai sunt și alte cazuri și situații), m-a determinat sa compun această rugăciune, trăgând cu ochiul la tipicul de binecuvântare a ramurilor la Florii și căutând să rezolv astfel situația. Mai exact, ramurile s-ar putea binecuvânta seara după rugăciunea de sfințire a Litiei (dacă este hram) sau după Psalmul 50 la Utrenie, dar se păstrează un smoc generos pentru credincioșii care au răbdare până la sfârșitul Vecerniei de după Sf. Liturghie și se citesc rugăciunile plecării genunchilor având ramurile în față și împărțindu-se după aceea.

La biserica mea, unde vin 2% din credincioși duminica și 1% în timpul săptămânii, după ce am încercat toate variantele, am rămas la aceea conform căreia, după Rugăciunea Amvonului, se aduc ramurile în fața Sfintelor Uși, citesc una după alta rugăciunile din Molitfelnic, apoi citesc și rugăciunea aceasta, fac apolisul, miruiesc și împart ramurile. Am încercat să săvârșesc toată Vecernia, dar rămâneam cu 6-7 persoane în biserică (probabil și pentru că nu oficiez un extras de vecernie, ci toată rânduiala, ceea ce pentru enoriașii mei – vedeți pe Facebook profilul parohiei – este prea mult deocamdată).

Este o propunere și sunt interesat, ca liturgist de practică, nu de concepție, să aud păreri.

(după Psalmul 50, preotul le cădește în chipul crucii și rostește această rugăciune)

Doamne, Dumnezeul nostru, Care șezi pe heruvimi, Cel ce ai arătat puterea Ta și ai trimis pe Unul-Născut Fiul Tău, Domnul nostru Iisus Hristos ca să mântuiască lumea prin Crucea, prin îngroparea și învierea Sa și după a Cărui făgăduință, ai trimis Apostolilor în ziua Cinzecimii, întru suflare de vânt și în chip de limbi de foc, putere de sus pe Mângâietorul, Duhul Sfânt, care din sânurile Tale purcede, ca să fii pururi în Biserică și s-o umpli de har și slavă, până la sfârșitul veacurilor, Însuți prin acest Mângâietor sălășluiește-Te întru noi, împreună cu Fiul Tău, umplându-ne de har și purtători de roadă duhovnicească ne arată pe noi, care purtând frunze și ramuri de nuc (ori tei, sau trandafir, după caz) ne mărturisim fraților și lumii ca primitori și purtători ai Duhului de Viață Făcător și întru El rugători către Tine, Părinte și Stăpâne, și către Unul-Născut Fiul Tău, că s-a binecuvâtat numele Tău și S-a preaslăvit împărăția Ta, a Tatălui și-a Fiului și-a Sfântului Duh, acum și pururi și în vecii vecilor. Amin.

Se binecuvintează ramurile acestea de … cu harul Preasfântului Duh și prin stropire cu această apă sfințită, în numele Tatălui și-al Fiului și-al Sfântului Duh, acum și pururi și în vecii vecilor. Amin. (de trei ori)

Anunțuri

Despre Pr. George Chirița

Om, bărbat, creștin, soț, tată, preot și român
Acest articol a fost publicat în Liturgice și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s